Virgula este semnul de punctuație care delimitează grafic propoziții în cadrul unei fraze sau unele părți de propoziție. Uneori este folosită și ca semn de ortografie, putând fi înocuită cu cratima, cum ar fi în următoarele situații: între interjecții identice: mac, mac; în interiorul unei locuțiuni adverbiale simetrice: de voie, de nevoie; Virgula are mai multe roluri: Marcheaza separarea vocativului de restul propozitiei Exemplu: Ion, vin-o aici! Marcheaza separarea partilor de vorbire de acelasi fel in insiruiri Exemplu: Fructele care imi plac sunt: merele, Marcheaza o apozitie separata de restul propozitiei Exemplu: Orasul meu, De Florin Gherheș Publicat pe 22 octombrie 2020 Publicat în Lecția de română, Funcții sintactice, Ortografie și Punctuație, Sintaxă Etichetat Apozitia reguli, Apozitie virgula, Ce este apozitia exemple, Constructie incidenta si apozitie, Propozitia apozitionala, Rolul virgulei apozitie Niciun comentariu la Apoziția. Cum recunoaștem Reguli de folosire a virgulei. Virgula delimitează grafic unele propoziţii în cadrul frazei și unele părţi de propoziţie, stabilind și raporturile sintactice dintre ele. Virgula marchează grafic pauzele scurte din vorbire, precum și intonaţia și ritmul vorbirii. Virgula separă construcţiile în cazul vocativ de restul propoziţiei 7/10. Apozitia simpla sau dezvoltata se izoleaza prin virgula de restul propozitiei: Exemplu: Mircea, fiul, a sosit vesel acasa. Atunci cand apozitia face insa parte dintr-un nume propriu, aceasta nu se izoleaza prin virgula: Exemplu: Mircea cel Batran a fost Domn al Tarii Romanesti intre anii 1386 si 1394. Notă: În stilul narativ se întâlnesc cuvinte sau grupuri de mai multe propoziţii coordonate care încep toate cu şi copulativ. În asemenea cazuri se foloseşte virgula: Şi de drag te-aş semăna [,] Şi cu drag te-aş secera [,] Şi te-aş face stog în prag [,] Şi te-aş îmblăti cu drag [,] Şi te-aş cerne prin sprâncene [,] Şi te-aş frământa-n inele [,] jOuo.

rolul virgulei in propozitie